Vitan Floricel un caz ieşit din comun sau standardul de normalitate al justiţiei din Romania?

Partea I

Istoric:

Prin hotărârea din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României înregistrată cu numărul 42084/02 Secţia a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului condamnă România astfel:

                      1. alătură pe fond şi respinge excepţia preliminară a Guvernului întemeiată pe neepuizarea căilor de atac interne privind capătul de cerere întemeiat pe art. 8 ;

2. declară cererea admisibilă în ceea ce priveşte capetele de cerere întemeiate pe art. 6 alin. 1 şi 2 (în ceea ce priveşte conferinţa de presă din data de 19 decembrie 2000) precum şi pe art. 6 alin. 3 şi pe art. 8 (privind respectarea corespondenţei în închisoare) şi inadmisibilă pentru rest ;

3. hotărăşte că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 şi 3 din Convenţie ;

„Orice acuzat are, în special, dreptul :

a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o

înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei

aduse împotriva sa ;

b. să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării

sale ;

c. se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi,

dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător,

să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când

interesele justiţiei o cer ;

d. să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină

citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi

martorii acuzării ;

e. să fie asistat în mod gratuit de un interpret, să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere”

4. hotărăşte că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 2 din Convenţie ;

„Articolul 6 . Dreptul la un proces echitabil

1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public

şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie

asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra

temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.

Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de

şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a

procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii

publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci

când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o

impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă,

atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă

atingere intereselor justiţiei.

2. Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată

până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.”

5. hotărăşte că a avut loc încălcarea art. 8 din Convenţie ;

„Articolul 8 . Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie,

a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui

drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi

dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este

necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea

economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirii faptelor penale,

protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor

altora.”

6. hotărăşte :

                      a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 alin. 2 din Convenţie, 2.000 euro (două mii euro), pentru prejudiciul moral şi 200 euro (două sute euro), pentru costuri şi cheltuieli, la care se adaugă orice sumă putând fi datorată cu titlu de impozit, care va fi convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data plăţii ;

                      b) că, începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul efectuării plăţii, suma va fi majorată cu o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.

Concluzii desprinse din decizie:

Curtea Europeană a Drepturilor Omului decide ca România a încălcat cu bună ştiinţă următoarele drepturi fundamentale ale Domnului Vitan Floricel la:

1.      Dreptul la un proces echitabil

2.      Dreptul la prezumţia de nevinovăţie

3.      Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

Partea II

3 martie 2009 – Domnul Vitan Floricel este reţinut de DNA la Cluj acuzat de trafic de influenţă. Reţinerea este făcută de un procuror detaşat de la Bucureşti de la data de 9 februarie dată la care s-a procedat la instalarea unei aparaturi de înregistrare ambientală la o locaţie care ulterior avea să devina „locul faptei”.

4 martie 2009 – Se eliberează mandatul de arestare

25 martie 2009 – Urmărirea penală este încheiată şi Vitan Floricel este trimis în judecată

Starea de fapt:

În data de 02.02.2009, domnul Vitan s-a deplasat la sediul firmei Exclusiv Catering şi a propus reprezentaţilor acestei societăţi o colaborare, deoarece domnul Vitan este reprezentantul firmei de consultanţă a soţiei sale, S.C. Saneurovita S.R.L.

În continuarea ofertei i-a trimis pe mail o oferta de contract.

Domnul Mureşan  i-a răspuns pe mail în 04.02.2009 că nu este interesat în condiţiile solicitate de Vitan dar că doreşte să continue negocierile.

Ca urmare a negocierilor, în data de 09.02.2009 domnul Vitan se prezintă la sediul firmei de catering unde este provocat la o discuţie de domnul Mureşan şi este întrebat ce garanţie are că va câştiga licitaţia.

Domnul Vitan îi răspunde că va face toate demersurile de informare pentru ca firma de catering să ofere cel mai bun preţ la licitaţia organizată pentru o oferta de hrană necesară unei unităţi militare, dacă va încheia acel contract de consultanţă.

În cursul acestei discuţii se negociază posibilitatea ca procentul de 1.5 % din valoarea contratului să se reducă la 0.5% din valoarea contractului, ca plata să se facă odată cu derularea contractului şi în caz de insucces, firma reprezentată de domnul Vitan să restituie o parte din suma primită.

Din probe rezultă că domnul Vitan nu a avut nici o legătură cu vreun membru al acelei comisii de licitaţii.

Acuzarea susţine că acest contract era o formă de a masca traficul de pretinsă dar nereală  influenţă a domnului Vitan asupra membrilor comisiei de licitaţii.

Cu ocazia percheziţiilor informatice s-au găsit şi alte oferte adresate unor firme, fără ca aceasta să presupună  şi semnarea vreunui contract de consultanţă, dar aceste contracte sunt redactate în aceeaşi manieră ca şi oferta de contract trimisă SC Exclusiv Catering S.R.L.

Firma reprezentată de domnul Vitan a încheiat efectiv un singur contract care a fost legal înregistrat în contabilitatea firmei S.C. Saneurovita S.R.L.

Domnul Vitan susţine că a aflat de existenţa licitaţiei  MApN de pe un site internet specializat şi că a încercat să caute firme interesate să participe la această licitaţie.

A trimis o ofertă unei firme din Cluj care nu s-a arătat interesată, apoi a discutat cu domnul Mureşan căruia i-a prezentat oferta de consultanţă, acesta a acceptat negocierile pentru ca apoi să susţină că domnul Mureşan a încercat să-i vândă influenţa asupra unor presupuşi membri ai comisiei. În 16.02.2009, domnul Vitan, considerând că domnul Mureşan nu mai este interesat de încheierea unui contract de colaborare a făcut o ofertă unei alte firme din Bucureşti.

Domnul Mureşan nu s-a autodenunţat pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă şi, deşi era evident că acesta era cumpărător de influenţă dacă domnul Vitan era traficant de influenţă,  el a fost audiat ca şi martor în dosar, deşi există o incompatibilitate între calitatea de martor şi cea de parte.

Mai mult, acesta şi-a dat acordul să fie instalată aparatură de înregistrare după ce DNA s-a autosesizat, ori nu există nici o explicaţie de ce domnul Mureşan a fost căutat de către DNA, dacă nu i s-ar fi ascultat convorbirile telefonice lui Vitan.

Domnul Vitan a încercat să încheie şi în trecut contracte de consultanţă, aşa cum a reieşit şi din percheziţia informatică,  şi nu a fost bănuit de comiterea unei infracţiuni. Oferta adresată domnului Mureşan era la fel ca şi alte oferte adresate în cazul altor licitaţii.

Interesant este că într-o adresă de la unitatea militară, se arată că domnul Vitan nu a intrat niciodată în unitatea militară unde era organizată licitaţia, dar domnul Mureşan a fost în data de 06.02.2009 şi 18.02.2009 la sediul unităţii.

Din declaraţiile unui membru al comisiei de licitaţii rezultă că aceştia nu îl cunoşteau pe domnul Vitan, în schimb un membru al comisiei de licitaţii a fost în data de 25.02.2009 la sediul Sc Exclusiv Catering şi le-a dat indicaţii cum să întocmească oferta astfel încât şansele firmei SC Exclusiv Catering să crească la câştigarea licitaţiei.

Asta dovedeşte că după ce a participat la comiterea unei infracţiuni pentru a obţine probe, procedură interzisă de art. 68 alin 2 C pen., Mureşan a luat legătura direct cu membrii comisiei de licitaţie.

Înregistrarea ambientală este din 09.02.2009 deşi pe imagine apare data de 01.12.2008 , orele 2,00 noaptea, ca dată imprimată.

Din momentul arestării în toată faza de urmărire penală nu s-a reuşit administrarea nici unei probe în susţinerea vinovăţiei domnului Vitan, dimpotrivă toate probele administrate de parchet au confirmat toate declaraţiile pe care le-a dat domnul Vitan de la prima audiere, şi anume că nu avea legătură cu vreun membru al comisiei de licitaţie, că a desfăşurat o activitate comercială ca şi în alte împrejurări similare.

Parchetul a refuzat să se facă o expertizare a vocii persoanei care i-a telefonat  şi l-a înştiinţat domnul Vitan să nu îl mai caute pe domnul Mureşan, deşi este evident, pentru orice persoană care aude această voce că ea aparţine domnului Mureşan.

Este inexplicabil de ce o persoană care este apreciată ca fiind un autodenunţător, în speţă domnul Mureşan, acceptă instalarea aparaturii după ce este căutat de DNA şi fără a exista în prealabil o înştiinţare a DNA, iar după ce este înregistrat apoi îl anunţă pe domnul Vitan să nu îl mai caute.

Art. 2 al art. 6 ind 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie  prevede că nu se sancţionează cumpărătorul de influenţă care denunţă fapta înainte ca organul judiciar să se fi sesizat, ori aşa cum rezultă din procesele verbale, DNA s-a autosesizat înainte de a se consemna acceptul domnului Mureşan de a se instala aparatura de înregistrare.

 Mai mult domnul Mureşan, ulterior acestor înregistrări, ia direct legătura cu membrii comisiei de licitaţii, iar unul dintre membrii vine la sediul firmei pentru a da consultanţă firmei domnului Mureşan.

Deşi a fost solicitat procurorului să nu se facă publicitate în media, iar cauza nu prezenta un interes public nefiind implicat vreun funcţionar public, în aşa-numita infracţiune de corupţie, până la soluţionarea cauzei la instanţă, după luarea măsurii arestării, în 2 ore a apărut un comunicat pe site-ul DNA în care se anunţa arestarea domnului Vitan, deşi hotărârea nu avea un caracter definitiv.

Acest comunicat a creat o avalanşă media sugerând vinovăţia domnului Vitan, deşi exista o mare probabilitate să fim în prezenţa unei relaţii comerciale de consultanţă. Dubiul a fost interpretat în favoarea acuzării.

Este greu de înlăturat bănuiala că această arestare nu ar putea avea legătură cu faptul că domnul Vitan a câştigat la CEDO o acţiune împotriva statului român în decembrie 2008 pentru condamnarea anterioară, iar acum, făcea demersurile pentru introducerea cererii de revizuire privind reabilitarea sa.

Reacţii în presă

30 de zile de arest pentru că nu a deschis Codul Penal

Cu siguranţă, cazul lui Floricel Vitan va stîrni valuri în justiţia clujeană întrucît Sergiu Bogdan, apărătorul fostului ofiţer de informaţii, susţine că judecătorul care prezidează cazul Vitan a copiat mai multe hotărîri judecătoreşti pe care le-ar fi emis în trecut. „Am invocat faptul că judecătorul (Eugen Jeler - n.r.) şi-a copiat, pur şi simplu, vechea hotărîre, iar la excepţia de neconstituţionalitate invocată de noi a făcut referire la un cu totul alt text decît cel invocat de mine. Floricel Vitan este în arest de 90 de zile, iar ultimele 30 au fost pentru ca judecătorul să se informeze despre un text din Codul Penal, chestie care ar fi durat cîteva minute”, explică avocatul.

Foaia Transilvană

Floricel Vitan vs. judecătorul copy/paste

Soţia fostului colonel SIPA, Floricel Vitan, acuzat de trafic de influenţă de către  procurorii DNA, spune că judecătorul Eugen Jeler, care se ocupă de procesul soţului ei, a copiat motivări judecătoreşti mai vechi, pe care le-a adus la zi. Mai mult, apărătorii lui Vitan ameninţă că vor merge la CEDO pentru că procesul de la Cluj se judecă pe excepţii de neconstituţionalitate care nu sunt băgate în seamă de justiţia de aici. Floricel Vitan a mai câştigat un proces cu statul român la CEDO, de unde a primit 2.000 de euro despăgubiri de pe urma greşelilor făcute în cadrul unui proces mai vechi.

Din cauza modului în care unii judecători se pricep să soluţioneze procesele pe care le prezidează, cazul în care fostul colonel clujean de informaţii (SIPA) Floricel Vitan este acuzat de către  Direcţia Naţională de Anticorupţie (DNA) Cluj de trafic de influenţă riscă să ajungă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde statul va pierde, cel mai probabil, din nou în faţa lui Vitan. Conform Adrianei Vitan, soţia fostului colonel învinuit de trafic de influenţă, judecătorul care se ocupă de judecarea acestui caz, Eugen Jeler, a copiat decizia dată în ultimul termen de judecată, care a avut loc la sfârşitul lunii trecute, dintr-o decizie mai veche dată în acelaşi caz. Chiar dacă procesul lui Vitan este suspendat pentru a fi judecat la Curtea Constituţională, acuzatul se află încă după gratii, în condiţiile în care, în mod normal, avocaţii au invocat trei excepţii de neconstituţionalitate în acest caz, iar verdictul Curţii Constituţionale durează circa jumătate de an. “Motivarea judecătorului Jeler, din 19 mai, nu are nicio legătură cu cauza. Judecătorul a dat copy/paste dintr-o altă cauză. De fapt, în a doua motivare, tot din 19 mai, judecătorul a dat copy/paste din motivarea lui Floricel Vitan scrisă în 27 martie”, arată soţia colonelului incriminat. De asemenea, modul în care justiţia acţionează în cazul lui Vitan este supravegheat şi de Romanian Imprisonment Watch (Raportorul Arestărilor din România), care a anunţat printr-un comunicat că „Vitan Floricel a fost arestat fără respectarea prevederilor legale obligatorii cu privire la măsura arestării preventive şi fără să fie urmate procedurile legale de prelungire a măsurilor privative de libertate. Suntem, de asemenea, în posesia unor informaţii legate de nerespectarea drepturilor garantate de Constituţia României, urmate de consecinţe deosebit de grave ce decurg din aceste încălcări. Romanian Imprisonment Watch va aduce la cunoştinţa acelor instituţii naţionale şi internaţionale competente şi va face publice orice încălcări ale acestor drepturi sau prevederi legale ale persoanei monitorizate de către organizaţia noastră”, arată un raport al agenţiei.

Nereguli în cauza Vitan

Excepţiile de neconstituţionalitate invocate de avocaţi în cazul Floricel Vitan provin din faptul că interceptările şi înregistrările audio-video se pot dispune şi înainte de începerea urmăririi penale, respectiv înaintea declanşării procesului penal, iar prin această soluţie legislativă se aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi dreptului la viaţă privată, aşa cum acestea sunt reglementate în Constituţie şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Dispunerea interceptărilor şi înregistrărilor audio-video nu poate avea ca obiectiv obţinerea de probe în vederea începerii procesului penal. Unicul obiectiv poate fi acela al obţinerii de probe în cadrul unui proces penal deja declanşat şi aceasta şi în scopul respectării scopului legitim prevăzut de art. 8 par. 2 CEDO”, prevede o întîmpinare depusă la dosarul lui Vitan de avocaţii săi. A doua excepţie de neconstituţionalitate constă în faptul că, în momentul de faţă, Codul de Procedură Penală stabileşte că selectarea înregistrărilor care sunt utile cauzei se realizează de către procuror sau de lucrătorul din cadrul poliţiei judiciare delegat de procuror, fapt care încalcă dreptul la un proces echitabil, conform Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. „În mod firesc, responsabilitatea selectării înregistrărilor utile cauzei şi responsabilitatea certificării înregistrărilor transcrise ar trebui să revină tot unui judecător. Atât timp cât autorizarea aparţine judecătorului, în baza unui principiu al simetriei fundamentat pe identitatea de raţiune, selectarea şi certificarea trebuie realizate tot de către un judecător”, mai precizează apărătorii lui Floricel Vitan. Ultimul aspect al excepţiei de neconstituţionalitate vizează faptul că disjungerea cauzelor poate fi dispusă de către organul de urmărire penală fără a fi recunoscut un control jurisdicţional nici din oficiu şi nici la cererea părţilor. În această situaţie, “organul de urmărire penală poate decide, în mod unilateral şi fără controlul unui organ imparţial, ca unii învinuiţi sau inculpaţi să devină, prin disjungere, martori într-o cauză penală. În plus, nici ulterior, în cursul judecăţii, judecătorul nu poate exercita un control asupra disjungerii cauzei, atât timp cât decizia de extindere a procesului penal se fundamentează pe solicitarea exclusivă a procurorului”, se mai arată în cadrul procesului.

Vitan a luat 2.000 de euro de pe urma  României

Gazeta de Cluj a prezentat la începutul lunii martie faptul că procurorii DNA Cluj l-au arestat pe fostul colonel al fostului Serviciu Independent de Protecţie şi Anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei (SIPA), Floricel Vitan, pentru trafic de influenţă. “Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că la începutul lunii februarie 2009, inculpatul Vitan Floricel le-a pretins reprezentanţilor unei societăţi comerciale din municipiul Cluj Napoca procente din valoarea unui contract de achiziţie publică, iniţial 1,5 % (echivalând cu 45.000 Euro), iar, ulterior, de 0,5 % (echivalând cu 15.000 Euro), contract ce făcea obiectul unei licitaţii", se arată în comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Floricel Vitan ar fi propus societăţii ca, în schimbul promisiunii de plată a sumei solicitate, prin relaţiile pe care le are în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi o pretinsă influenţă asupra membrilor comisiei de licitaţie, să ajute la câştigarea licitaţiei de achiziţie de produse alimentare pentru o unitate militară din judeţul Cluj, mai arată DNA. La 3 martie 2009, Floricel Vitan a fost reţinut de procurorii anticorupţie pe o perioadă de 24 de ore, iar la data de 4 martie 2009, Tribunalul Cluj a dispus arestarea acestuia pe o perioadă de 29 de zile. Conform unor informaţii judiciare, probele procurorilor DNA Cluj constau într-o înregistrare a discuţiilor din 09.02.2009 dintre Vitan şi Nicolae Mureşan, reprezentantul firmei Exclusiv Catering, firma implicată în acest caz. Potrivit avocatului fostului colonel implicat în scandal, dosarul de acuzare mai deţine şi două înregistrări telefonice, prima- dintre Mureşan şi Vitan, iar a doua- între Floricel Vitan şi o persoană necunoscută, care îi solicită fostului colonel să nu îl mai caute pe reprezentantul firmei Exclusiv Catering.

Floricel Vitan a câştigat un proces cu statul român la CEDO, după ce în 2000 fusese arestat pentru fapte de corupţie care au constat în faptul că i-ar fi cerut bulibaşei rromilor din Cluj-Napoca, Gabor Lajos, suma de 4.500 de dolari pentru a-l ajuta pe acesta să-şi întrerupă o pedeapsă cu condamnare. După ce a fost găsit vinovat de trafic de influenţă de către justiţia românească, fostul colonel şi-a susţinut nevinovăţia la CEDO unde, ca în majoritatea proceselor în care România ajunge în faţa judecătorilor de la acest for, ţara noastră a pierdut în faţa lui Vitan pentru că statul român nu a respectat prevederile articolelor 6 şi 8 ale Convenţiei, respectiv dreptul la un proces echitabil şi protejarea corespondenţei. CEDO a decis despăgubirea lui Vitan cu suma de 2.000 de euro, plus 200 de euro pentru cheltuieli.

Ştefan Trandafir  Gazeta de Cluj

Partea III

LA TRIBUNALUL CLUJ, SE POATE JUDECA FĂRĂ DOSAR!!!

Reamintim faptul că, procesul în care este judecat VITAN FLORICEL, a fost suspendat la termenul din 19.05.2009, deoarece au fost admise trei excepţii de neconstituţionalitate care trebuie soluţionate de către Curtea Constituţională.

În atare situaţie, dosarul a fost trimis la Curtea Constituţională.

La Tribunalul Cluj, la termenul din 14.07.2009, dosarul cauzei lipsea din motivele expuse mai sus.

În opinia avocatului SERGIU BOGDAN, apărătorul lui VITAN FLORICEL, “în 99.9% din cazuri, în mod firesc, orice judecător amână soluţionarea cauzei până când soseşte dosarul. Nu este de imaginat că poţi analiza susţinerile unei părţi, ale apărării sau ale acuzării în lipsa unui dosar cu care eşti investit.

Am invocat această lipsă de procedură, dar judecatorul EUGEN JELER a decis, fără vreun temei în lege, că se poate judeca procesul şi fără dosarul cauzei.

În loc să amâne soluţionarea cauzei până la un termen la care dosarul va fi soluţionat de Curtea Constituţională şi retrimis la Tribunalul Cluj, judecătorul a decis că poate judeca şi în lipsa dosarului.

Ca avocat nu poţi să pui concluzii într-o cauză, în lipsa unui dosar. Chestiunea este atât de evidentă încât este şi complicat să cauţi argumente în acest sens.

Dacă un judecător poate să soluţioneze o cauză fără dosar sau măcar vreo urmă de dosar atunci ne întrebăm cum s-ar putea referi la actele din dosar, la acuzaţiile ce i se aduc celui inculpat şi la motivele pe care se bazează soluţia ce o va pronunţa?

Pentru ca absurdul să fie aproape perfect, aceeaşi instanţă atunci când era vorba despre plângerea împotriva temeiului de neîncepere a urmăririi penale din acelaşi rechizitoriu a decis, corect, că nu poate soluţiona plângerea în lipsa dosarului, dar o soluţie cu privire la continuarea privării de libertate, ca o restrângere a unui drept fundamental, poate fi analizată chiar în lipsa dosarului cauzei.

Atunci când instanţa verifică legalitatea privării de libertate are în vedere probele din dosarul pe care judecătorul, în speţă, nu l-a avut în sală.

Absurdul situaţiei a continuat deoarece în calitate de avocat am refuzat să pun concluzii în lipsa dosarului, motiv pentru care am fost amendat de judecător doar pentru faptul că nu doreşc să mă compromit profesional, punând concluzii în lipsa dosarului.

În acelaşi timp, NU am dorit să particip la o scenetă în care avocatul se face că apără, procurorul se face că acuză iar judecătorul se face că judecă.

Amânarea pe care judecătorul a vrut să o evite s-a produs oricum şi se pune întrebarea dacă nu era mai simplu să amâne pur şi simplu până a doua sau a treia zi în aşteptarea dosarului de la Curtea Constituţională sau a unei urme a acestuia.

Excepţia de neconstuţionalitate invocată în 21.04.2009, nu a fost soluţionată nici până astăzi, iar acest aspect nu este imputabil în niciun fel celui care este judecat. Practic o persoană este ţinută privată de libertate doar pentru că procedurile birocratice ale statului român împiedică soluţionarea cauzei sale, de urgenţă.

Soluţia de astăzi urmează alteia în care judecătorul de fond a copiat cuvânt cu cuvânt, pâna și textele care nu se mai aplicau dintr-o decizie anterioară respectiv dintr-o alta, care nu aveau nicio legătură cu cauza”.

Partea IV Inceputul Prezentului     21 Iulie 2009

Curtea de Apel Cluj a dispus în cazul Vitan că fostul colonel acuzat de trafic de influenţă poate pleca din arest. „Curtea de apel Cluj a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului. Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă”, arată un comunicat a Curţii. Foaia transilvană a prezentat în numerele trecute modul în care judecătorul Eugen Jeler a dispus pînă acum menţinerea în arest a lui Floricel Vitan. El este acuzat de trafic de influenţă pentru că, la începutul lunii februarie 2009, le-ar fi pretins reprezentanţilor unei societăţi comerciale din municipiul Cluj-Napoca un anumit procent din valoarea unui contract de achiziţie publică.