Legea
nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele
judiciare in cursul procesului penal
Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor
dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 627 din 20.07.2006 .
Parlamentul
Romaniei
Lege nr. 275/2006 din 04/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 627 din 20/07/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare
in cursul procesului penal
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
Legalitatea executarii pedepselor Art. 1. - Executarea pedepselor se realizeaza in conformitate cu
dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei
legi.
Temeiul executarii pedepselor Art. 2. - Pedepsele se executa numai in temeiul hotararilor
judecatoresti de condamnare ramase definitive.
Respectarea demnitatii umane Art. 3. - Pedepsele se executa in conditii care sa asigure respectarea
demnitatii umane.
Interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau
degradante ori la alte rele tratamente Art. 4. - (1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in
executarea unei pedepse la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la
alte rele tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.
Interzicerea discriminarii in executarea pedepselor Art. 5. - (1) In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma
de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen,
orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine
sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA
sau alte temeiuri.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.
Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
si judecatorul delegat la compartimentul de executari penale Art. 6. - (1) Executarea pedepselor se desfasoara sub supravegherea,
controlul si autoritatea judecatorului delegat.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza anual unul sau mai multi judecatori
delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru fiecare
penitenciar aflat in circumscriptia teritoriala a curtii de apel.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea acestor
pedepse si exercita celelalte atributii stabilite prin prezenta lege.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate,
desemnat pentru penitenciarul in a carui circumscriptie se afla un centru de
retinere si arestare preventiva sau un centru de arestare preventiva,
supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea masurilor
preventive privative de libertate si exercita celelalte atributii stabilite
prin prezenta lege.
(5) Pe durata exercitarii atributiilor de judecator delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate, acesta nu poate desfasura alte activitati
decat cele stabilite de prezenta lege.
(6) Judecatorul delegat la compartimentul de executari penale din cadrul
fiecarei instante de executare, desemnat anual de presedintele acestei
instante, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea
pedepselor neprivative de libertate si exercita celelalte atributii stabilite
prin Codul de procedura penala, regulamentul de ordine interioara a instantelor
judecatoresti si prin prezenta lege.
TITLUL II
Executarea pedepsei amenzii
Modul de executare a pedepsei amenzii
Art. 7. - (1) Executarea pedepsei amenzii in cazul nerespectarii termenului
de achitare integrala a acesteia sau a unei rate, cand plata amenzii a fost
esalonata, se face potrivit dispozitiilor privind executarea silita a
creantelor bugetare si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.
(2) Executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare, la data
achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta
cu privire la orice imprejurare care impiedica executarea.
TITLUL III
Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor
dispuse de instanta potrivit Codului penal Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor
dispuse potrivit Codului penal Art. 8. - (1) Controlul executarii masurilor
de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, care pot fi dispuse
in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se asigura de
judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de
executare, direct sau prin intermediul consilierilor serviciului de protectie a
victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in circumscriptia caruia se
afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei condamnate.
(2) Pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, persoana
condamnata poate solicita asistenta si consiliere, care se acorda, potrivit
legii, de consilierii serviciului de protectie a victimelor si reintegrare
sociala a infractorilor.
Sesizarea instantei in cazul nerespectarii masurilor de
supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta Art. 9. - In situatia nerespectarii masurilor de supraveghere sau a
obligatiilor prevazute in Codul penal, dispuse in cazul suspendarii executarii
pedepsei sub supraveghere, judecatorul delegat la compartimentul de executari
penale, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de protectie a
victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, sesizeaza instanta de
executare in vederea revocarii suspendarii.
Masurile de supraveghere si obligatiile dispuse fata de minor
Art. 10. - Dispozitiile art. 8 si 9 se aplica in mod corespunzator in
situatia masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse fata de minor in
cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control.
TITLUL IV
Executarea pedepselor privative de libertate
CAPITOLUL I
Organizarea executarii pedepselor privative de libertate
Penitenciarele
Art. 11. - (1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a inchisorii se executa in
locuri anume destinate, denumite penitenciare.
(2) Penitenciarele se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate
juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament
aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, si pe pagina de Internet a Ministerului
Justitiei si a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta, prin decizie a directorului
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau
exterioare ale penitenciarelor, in raport cu regimurile de executare a
pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si
cerintele speciale de protectie a anumitor categorii de persoane condamnate.
(5) Administratia Nationala a Penitenciarelor stabileste penitenciarul in care
persoana condamnata va executa pedeapsa privativa de libertate. La stabilirea
penitenciarului se va avea in vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de
localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.
Penitenciarele speciale
Art. 12. - (1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse
privative de libertate se pot infiinta penitenciare speciale, in conditiile
art. 11 alin. (2).
(2) Penitenciarele speciale sunt:
a) penitenciare pentru minori si tineri;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.
Sectiile speciale de arestare preventiva
Art. 13. - (1) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de
arestare preventiva, prin decizie a directorului general al Administratiei
Nationale a Penitenciarelor.
(2) In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pot fi
detinute numai persoanele condamnate printr-o hotarare definitiva la o pedeapsa
privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta
cauza, precum si persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata.
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate Art. 14. - In fiecare penitenciar se
constituie o comisie pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului,
directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, medicul
penitenciarului, seful serviciului socioeducativ si un consilier din cadrul
serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor,
in a carui circumscriptie teritoriala se afla penitenciarul, desemnat anual de
directorul serviciului, psihologul si educatorul implicati in programul de
reintegrare sociala a persoanei condamnate.
Administratia Nationala a Penitenciarelor
Art. 15. - (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia
publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, avand
ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care se organizeaza si
functioneaza in subordinea sa.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a
Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un
director general, numit prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are
calitatea de ordonator secundar de credite.
(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din
subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii.
(6) Veniturile obtinute prin munca prestata de catre persoanele condamnate vor
fi folosite pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.
Siguranta penitenciarelor
Art. 16. - (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a
lua masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, precum si masurile de
paza, supraveghere, escortare, mentinerea si restabilirea ordinii si disciplinei
in randul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate si a
persoanelor arestate preventiv, detinute in centrele de arestare preventiva sau
in sectiile speciale din penitenciare.
(2) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajarile, dispozitivele, personalul
si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor,
al spatiilor interioare si al cailor de acces, precum si de armamentul si
munitia necesare.
(4) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul
penitenciarelor sau pun in pericol viata ori integritatea corporala a
persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de
interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, poate fi solicitat
sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.
(5) In indeplinirea atributiunilor ce ii revin, personalul din penitenciare
poate folosi mijloacele tehnice din dotare, inclusiv armamentul, in conditiile
legii.
Protectia martorilor care executa pedepse privative de libertate
Art. 17. - Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia
penitenciarului au obligatia de a asigura, in conditiile legii, protectia si
asistenta martorului aflat in stare de pericol si ale martorului protejat care
executa o pedeapsa privativa de libertate sau este arestat preventiv.
CAPITOLUL II
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
Dispozitii generale privind regimurile de executare a
pedepselor privative de libertate
Art. 18. - (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative
de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe
sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim
in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa
asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor
private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze
suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.
Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 19. - (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
sunt:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza
in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor
condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie.
Regimul de maxima siguranta
Art. 20. - (1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor
condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la
pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si
persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul
de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta
sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt
cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului,
sub supraveghere continua.
Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta
Art. 21. - (1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor
persoane condamnate:
a) barbatii care au implinit varsta de 60 de ani si femeile care au implinit
varsta de 55 de ani;
b) femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la
un an;
c) minorii;
d) persoanele incadrate in gradul I de invaliditate, precum si cele cu
afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) vor executa pedeapsa
privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la
alin. (1) lit. b)-d) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim
inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de
maxima siguranta.
Regimul inchis
Art. 22. - (1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la
pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si
persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul
de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de
regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative,
culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in
grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta
munca si in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu
aprobarea directorului penitenciarului.
Regimul semideschis
Art. 23. - (1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate
la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si
persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul
de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt
cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului,
presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice,
de consiliere psihologica si asistenta sociala sub supraveghere, in grupuri, in
spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei. (4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot
presta munca si in afara penitenciarului, sub supraveghere.
Regimul deschis
Art. 24. - (1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la
pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in
comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta
munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologica si asistenta sociala in afara penitenciarului, fara
supraveghere.
Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 25. - (1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se
stabileste, la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care
aceasta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate. (2) Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana
condamnata poate formula plangere la judecatorul delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat
cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de
detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
solutioneaza plangerea in termen de 15 zile de la data primirii acesteia si
pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de
comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii
acesteia.
(6) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la
judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3
zile de la comunicarea incheierii.
(7) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul
de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(8) Hotararea judecatoriei este definitiva.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 26. - (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative
de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate are obligatia ca, o data la 6 luni, sa analizeze conduita
persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare
sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate,
sub semnatura. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune
schimbarea regimului de executare, sesizeaza judecatorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in
regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana
condamnata a avut o buna conduita si a facut eforturi serioase pentru
reintegrare sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare
si al formarii profesionale, precum si in cadrul muncii prestate.
(3) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a comis o
infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o fac incompatibila cu
regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca, prin conduita
sa, afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.
(4) Imprejurarile prevazute in alin. (2) sau (3) sunt constatate de comisia
pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate printr-un raport care se anexeaza cererii persoanei condamnate ori
sesizarii comisiei. (5) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
dispune prin incheiere motivata, cu privire la schimbarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate, numai dupa ascultarea persoanei
condamnate, la locul de detinere, in termen de 15 zile de la primirea cererii
sau sesizarii.
(6) Cand judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin incheierea de
respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va
putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni.
(7) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data
pronuntarii acesteia.
(8) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la
judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3
zile de la comunicarea incheierii.
(9) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul
de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(10) Hotararea judecatoriei este definitiva.
Individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate
Art. 27. - (1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate se stabileste de comisia pentru individualizarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate, in functie de conduita,
personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare
sociala ale persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute in
alin. (1), in programe care urmaresc in principal:
a) desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala;
b) instruirea scolara;
c) formarea profesionala.
(3) Programele prevazute in alin. (2) sunt realizate de serviciile de educatie,
consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu
participarea consilierilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a
infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor
reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata se intocmeste un plan de evaluare si
interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si
asistenta sociala din cadrul penitenciarului.
Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate in cazul minorilor si tinerilor
Art. 28. - (1) Minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse
privative de libertate sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe
speciale de consiliere si asistenta, in functie de varsta si de personalitatea
fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate
care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) Programele speciale prevazute in alin. (1) sunt realizate de serviciile de
educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul
penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si de
reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si
fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile. (3) Dispozitiile art. 39 se aplica in mod corespunzator in cazul
persoanelor condamnate prevazute in alin. (1).
CAPITOLUL III
Conditiile de detentie
Primirea persoanelor condamnate
Art. 29. - (1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face pe
baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se
stabileste identitatea.
(2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale intocmite de
organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate,
femeile fiind separate de barbati, iar minorii fiind separati de majori.
(4) Imediat dupa primirea persoanei condamnate, administratia penitenciarului
are obligatia sa comunice persoanei desemnate de persoana condamnata locul unde
aceasta este detinuta.
(5) Comunicarea prevazuta in alin. (4) se face in scris sau telefonic, iar
efectuarea acesteia se consemneaza intr-un proces-verbal.
Locul de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 30. - (1) Pedeapsa detentiunii pe viata si pedeapsa inchisorii mai
mare de 15 ani se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii
speciale ale celorlalte penitenciare. (2) Pedeapsa inchisorii de cel mult 15 ani se executa in penitenciare anume
destinate.
(3) In cazurile prevazute in art. 62 din Codul penal, executarea pedepsei
inchisorii se realizeaza in unitati militare disciplinare.
Transferarea persoanelor condamnate
Art. 31. - (1) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca
urmare a schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate
sau pentru alte motive intemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau
la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru individualizarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de catre directorul
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. (2) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, daca este
necesara activitatii unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului
judiciar, de directorul penitenciarului, iar in cazul persoanelor condamnate
solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de timp, transferarea
temporara se dispune de directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor.
(3) Dispozitiile art. 29 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.
(4) Este interzisa transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de
5 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii intr-un centru
de reeducare sau intr-un institut medical-educativ.
(5) De asemenea, este interzisa transferarea pentru o perioada mai mare de 5
zile a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate, in alte
penitenciare decat cele pentru minori si tineri.
(6) Sumele stabilite si avansate de Administratia Nationala a Penitenciarelor
in conditiile prevazute in alin. (5) se retin din cota de 10% consemnata pe
numele persoanei condamnate conform art. 62 alin. (1) lit. a). Pentru diferenta
ramasa neachitata, daca aceasta nu este platita de persoana condamnata pana la
liberarea din penitenciar, Administratia Nationala a Penitenciarelor emite
ordin de imputare care constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 63 alin.
(3) se aplica in mod corespunzator.
Modul de executare a pedepselor privative de libertate
de catre femei si minori
Art. 32. - (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa
pedeapsa separat de condamnatii barbati.
(2) Minorii si tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa
pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale.
Cazarea persoanelor condamnate
Art. 33. - (1) Persoanele condamnate sunt cazate
individual sau in comun. (2) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor
condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare
asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(3) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat.
(4) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor
condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
Tinuta persoanelor condamnate
Art. 34. - (1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila, indiferent de
regimul de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila
personala, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.
Alimentatia persoanelor condamnate
Art. 35. - (1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate
si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei
potrivit normelor de igiena a alimentatiei.
(2) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc prin ordin al ministrului
justitiei, dupa consultarea unor specialisti in nutritie.
Refuzul de hrana
Art. 36. - (1) In situatia in care o persoana condamnata la o pedeapsa
privativa de libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate, la sesizarea directorului
penitenciarului, are obligatia sa audieze de indata persoana condamnata si sa
ii solicite o declaratie scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat
luarea acestei hotarari. Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, se
consemneaza aceasta intr-un proces-verbal intocmit de judecatorul delegat
pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Dupa audierea persoanei condamnate, judecatorul delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate dispune masurile legale care se impun sau
face propuneri in acest sens directorului penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care
refuza sa primeasca hrana sa fie transferata in infirmeria penitenciarului,
unde este tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical care asigura
persoanei condamnate asistenta medicala corespunzatoare astfel incat viata
acesteia sa nu fie pusa in pericol.
(4) Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza intr-o declaratie scrisa si
semnata de persoana condamnata, data in prezenta judecatorului delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate.
Imobilizarea persoanelor condamnate
Art. 37. - (1) Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu
mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real si concret in
urmatoarele cazuri:
a) pentru a impiedica evadarea sau actele violente ale detinutilor;
b) pentru a intrerupe actiunile de vatamare corporala a altei persoane sau a sa
ori de distrugere a unor bunuri.
(2) Este interzisa imobilizarea cu lanturi a persoanelor condamnate, iar
imobilizarea cu catuse, camasi de forta sau alte forme de imobilizare a
corpului este permisa doar in situatii exceptionale.
(3) Folosirea mijloacelor de constrangere trebuie sa fie proportionala cu
starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara si doar atunci cand
nu exista o alta modalitate de inlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata
caracterul unei sanctiuni.
(4) Utilizarea mijloacelor de constrangere trebuie autorizata in prealabil de
catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu
permite acest lucru, situatie care va fi de indata adusa la cunostinta directorului.
(5) Utilizarea si incetarea utilizarii oricarui mijloc de constrangere se
comunica de indata judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative
de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat.
CAPITOLUL IV
Drepturile si obligatiile persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate
Art. 38. - (1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile
prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute in
prezentul capitol, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate
la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat
pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile de la
data cand au luat cunostinta de masura luata. (3) Persoana
condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de
judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii
adevarului.
(5) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la
primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii
luate de catre administratia penitenciarului;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(6) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data
pronuntarii acesteia.
(7) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la
judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5
zile de la comunicarea incheierii.
(8) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul
de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(9) Hotararea judecatoriei este definitiva.
Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate
Art. 39. - (1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele
aflate in executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de
judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati
in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua
contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate,
cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale
prevazute in alin. (2) si persoanele aflate in executarea pedepselor privative
de libertate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere
vizuala.
Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase
Art. 40. - (1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea
credintelor religioase ale persoanelor aflate in executarea pedepselor
privative de libertate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la
servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare si pot procura si
detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.
Dreptul la informatie
Art. 41. - (1) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor
privative de libertate de a avea acces la informatiile de interes public nu
poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate
masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind
liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate in
executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni
radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre
administratia penitenciarului.
Dreptul la consultarea documentelor de interes personal
Art. 42. - (1) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul
persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la
rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(2) Consultarea documentelor prevazute in alin. (1) se face in prezenta unei
persoane desemnate de directorul penitenciarului.
Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele
privind executarea pedepselor privative de libertate
Art. 43. - (1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala
referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege,
regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul
legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes
public si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a
penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o
inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.
(2) Textele prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se pun la
dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate,
in penitenciare, in locuri accesibile.
(3) In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au
deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale la care
se face referire in alin. (1) se realizeaza prin folosirea unor modalitati care
sa permita intelegerea acestora.
(4) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor alin. (1)-(3) se consemneaza
intr-un proces-verbal.
Dreptul de petitionare
Art. 44. - (1) Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Petitiile si raspunsul la acestea au caracter confidential si nu pot fi
deschise sau retinute.
(3) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau
sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor
judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.
Dreptul la corespondenta
Art. 45. - (1) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau
retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul
corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor
asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi
deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice
cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea
pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu
privire la luarea acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza
intr-un dosar special care se pastreaza de administratia penitenciarului.
(5) Deschiderea si retinerea corespondentei, potrivit alin. (4), se pot face
numai pe baza dispozitiilor emise, in scris si motivat, de catre judecatorul
delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(6) Dispozitiile alin. (3) si (4) nu se aplica in cazul corespondentei cu
aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea
in domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau
organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta
de Romania.
(7) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi
si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor alin.
(1)-(6).
Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare
si a dreptului la corespondenta
Art. 46. - (1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a
dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua
masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a
materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in
interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului
de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit in interiorul
penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate se predau de indata
destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a
dreptului la corespondenta sunt suportate de catre persoanele aflate in
executarea pedepselor privative de libertate. In cazul in care aceste persoane
nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea
dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare,
instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata
ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la
corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi
desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate
de catre administratia penitenciarului.
Dreptul la convorbiri telefonice
Art. 47. - (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele
publice cu cartela instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au
caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice,
directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru
instalarea de telefoane publice cu cartela in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt
suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate.
(4) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot
efectua convorbiri telefonice in limba materna, cu respectarea prevederilor
alin. (1)-(3).
Dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite
Art. 48. - (1) Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci
cand conditiile climaterice permit, plimbarea in aer liber timp de minimum o
ora. Daca conditiile climaterice nu permit plimbarea in aer liber, aceasta se
asigura intr-un alt spatiu corespunzator.
(2) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au
dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea
vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(3) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(4) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului
justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au
dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale
aparatorului.
(6) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot
comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.
Dreptul de a primi bunuri
Art. 49. - (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate au dreptul de a primi bunuri.
(2) Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in
executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi
primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al
ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi
sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la
persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate
asupra lor la primirea in penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea
dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la
convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevazut in art. 51
alin. (4), pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea
scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de
administratia penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu,
la punerea in libertate.
(5) In situatia in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate, Administratia
Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului
pana la domiciliu, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a
Cailor Ferate Romane.
(6) Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de
libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se
valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se pastreaza si se
folosesc in conditiile prevazute in alin. (4).
Dreptul la asistenta medicala
Art. 50. - (1) Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Asistenta medicala in penitenciare se asigura, ori de cate ori este necesar
sau la cerere, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii.
(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate
beneficiaza in mod gratuit de tratament medical si de medicamente.
Examenul medical
Art. 51. - (1) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate se realizeaza la primirea in penitenciare si in timpul
executarii pedepsei, in mod periodic.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate.
(3) Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a sesiza
procurorul in cazul in care constata ca persoana condamnata a fost supusa la
tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum
si obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile
persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune
declarata de persoana condamnata.
(4) In cazurile prevazute in alin. (3), persoana condamnata la o pedeapsa
privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de
detinere, de un medic legist sau de un medic din afara sistemului penitenciar,
desemnat de persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului
penitenciar se consemneaza in fisa medicala a persoanei condamnate, iar
certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana
condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut in alin. (4) se
suporta de catre solicitant.
Asistenta medicala in cazuri speciale
Art. 52. - (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care
sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala,
luandu-se masuri pentru ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului.
Administratia penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la
solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an.
(2) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in
ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(3) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijirea familiei sau
persoanei indicate de mama, acesta poate fi incredintat pe toata durata de
detentie a mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu
instiintarea autoritatilor competente pentru protectia copilului.
Dreptul la asistenta diplomatica
Art. 53. - (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate,
care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa
reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui
cetateni sunt si de a fi vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice
sau consulare, in conditii de confidentialitate.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile
prevazute in alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor
condamnate.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de
refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie
decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in
Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea
interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii
acesteia, in conditii de confidentialitate.
Dreptul la incheierea unei casatorii
Art. 54. - (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate au dreptul la incheierea unei casatorii in penitenciar, in conditiile
legii.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile
necesare incheierii casatoriei.
(3) Dupa incheierea casatoriei sotii pot ramane in penitenciar, intr-o camera
separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
(4) In certificatul de casatorie, la locul incheierii casatoriei se inscrie
localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.
(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sau
deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in
localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul
directorului penitenciarului, si pot primi in acest scop o invoire de pana la 5
zile.
Obligatiile persoanelor condamnate
Art. 55. - (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au
urmatoarele obligatii:
a) sa respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a
dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului
de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit
art. 43;
b) sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;
c) sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este
necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;
d) sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia
penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil,
material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul
executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.
Drepturile si obligatiile persoanelor internate in centrele de
reeducare sau in institutele medical-educative
Art. 56. - Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator
persoanelor internate in centrele de reeducare sau in institutele
medical-educative.
CAPITOLUL V
Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
Dispozitii generale privind munca prestata
Art. 57. - (1) Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative
de libertate este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc
necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a
munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si
aptitudinile lor, precum si activitati necalificate.
(3) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit
varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica,
aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul
parintilor sau al reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata
sanatatea.
(4) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit
varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.
(5) Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati
si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.
(6) Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul
medicului penitenciarului.
(7) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod
corespunzator.
(8) Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit
incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale
beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.
(9) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea
unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii
pedepsei sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(10) Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea
acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.
Munca prestata in cazuri speciale
Art. 58. - Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt
insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii
in varsta de pana la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative
de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare,
periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea
persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.
Durata muncii prestate
Art. 59. - (1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse
privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe
saptamana.
(2) Pentru persoanele prevazute in art. 58, durata zilei de munca nu poate
depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului
scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu mai mult
de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite pentru
acest program de munca.
(4) Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor
condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.
(5) Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru
odihna.
Regimul de prestare a muncii
Art. 60. - (1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate in penitenciare se realizeaza:
a) in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane
fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;
b) in regie proprie;
c) in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc
necesare penitenciarului;
d) in caz de calamitate.
(2) Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de
servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice,
interesati in folosirea la munca a persoanelor condamnate.
Plata muncii prestate
Art. 61. - (1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse
privative de libertate pentru munca prestata nu constituie venituri salariale
si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea
veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie,
in raport cu programul de munca.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la
cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc
lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie.
Repartizarea veniturilor
Art. 62. - (1) Veniturile prevazute in art. 61 se incaseaza de catre
administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa
privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata
executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau,
urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in
libertate;
b) 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind
venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit
dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a
fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la
data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1)
lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.
Recuperarea pagubelor
Art. 63. - (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de
libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie
sau la locul de munca.
(2) Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de
imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu
executoriu.
(3) Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie
in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in
circumscriptia careia este situat penitenciarul.
(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal
al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul
normal al muncii.
CAPITOLUL VI
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara si formarea
profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala
Art. 64. - (1) Activitatile educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare
penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la
pedepse privative de libertate.
(2) In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este
asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii,
sponsorizari si donatii.
Instruirea scolara
Art. 65. - (1) In penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru
ciclul primar, gimnazial si liceal.
(2) Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul
Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic
asigurat si salarizat de inspectoratul scolar in a carui raza teritoriala este
situat penitenciarul.
(3) In diplome nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in stare
de detinere.
(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de
invatamant universitar in forma frecventa redusa.
(5) Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii si Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar in
cazul cursurilor de invatamant universitar, de persoanele condamnate sau de
alte persoane fizice ori juridice.
Formarea profesionala
Art. 66. - (1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile
lor, prin cursuri de calificare si recalificare, stabilite de administratia
penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
sau cu structurile teritoriale ale acesteia. In certificatul de absolvire nu se
fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in stare de detinere.
(2) Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza in cadrul
penitenciarelor sau la unitati stabilite in acest scop prin acorduri incheiate
intre administratia penitenciarului si fiecare unitate in parte.
(3) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei,
Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori
juridice.
(4) Conditiile privind organizarea instruirii scolare si a formarii
profesionale vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Dispozitii speciale privind minorii condamnati la pedepse
privative de libertate
Art. 67. - (1) Minorilor condamnati la pedepse privative de libertate li se
asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor
si personalitatii lor, precum si pentru efectuarea studiilor si dobandirea unei
calificari profesionale, in functie de optiunile si aptitudinile lor.
(2) Cursurile de calificare si recalificare profesionala a minorilor condamnati
la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia
penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
sau cu structurile teritoriale ale acesteia.
(3) Cheltuielile legate de instruirea scolara si formarea profesionala a
persoanelor prevazute in alin. (1) sunt suportate de Ministerul Educatiei si
Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia
Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
CAPITOLUL VII
Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare
SECŢIUNEA 1
Recompense
Felurile recompenselor
Art. 68. - (1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate,
care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul
activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si
asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot
acorda urmatoarele recompense:
a) incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in
art. 64;
b) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si vizite;
d) acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;
e) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15
zile pe an;
f) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu
mai mult de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar
nu mai mult de 30 de zile pe an.
(2) Recompensele prevazute in alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de comisia
pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate, la propunerea sefului sectiei unde este detinuta persoana
condamnata, iar recompensele prevazute in alin. (1) lit. f) si g) pot fi
acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate.
Permisiunea de iesire din penitenciar
Art. 69. - (1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in
conditiile art. 68 in urmatoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de munca dupa
punerea in libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului/sotiei, unui copil,
parinte, frate/sora sau bunic.
(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile
prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care
executa pedepse privative de libertate in regim inchis.
(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile,
pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor
condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim semideschis.
(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile,
pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor
condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim deschis.
(5) Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut in alin. (1)
lit. e), poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile tuturor persoanelor
condamnate, indiferent de regimul de executare, daca indeplinesc conditiile
prevazute de art. 68 alin. (1).
SECŢIUNEA a 2-a Abateri si sanctiuni disciplinare
Abateri disciplinare
Art. 70. - (1) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din
penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;
b) tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor socioeducative
care se deruleaza in penitenciar;
c) procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte
conditii decat cele prevazute de lege;
d) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanta, in alte
conditii decat cele prevazute de lege;
e) utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la
dispozitie de administratia penitenciarului;
f) nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la
executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor
prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise
in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului,
dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 43, daca aceasta creeaza un
pericol real pentru siguranta sau ordinea in penitenciar.
(2) Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a
persoanelor condamnate.
(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni,
personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de
urmarire penala. In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre
sanctiunile prevazute in art. 71.
Sanctiuni disciplinare
Art. 71. - (1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii
abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si
sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare
pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii
decat cele prevazute de lege, se confisca si se valorifica potrivit legii.
(3) Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare,
dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta
medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica.
(4) Limitele sanctiunilor disciplinare prevazute in alin. (1) lit. b)-e) se
reduc la jumatate in cazul minorilor.
(5) Sanctiunile prevazute in alin. (1) lit. d) si e) nu se aplica femeilor
insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(6) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. f) nu poate fi aplicata
minorilor, femeilor insarcinate ori femeilor care au in ingrijire copii in
varsta de pana la un an.
(7) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. f) poate fi aplicata
numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de
cate ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune
disciplinara.
(8) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.
(9) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau
umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.
Constatarea abaterilor disciplinare
Art. 72. - (1) Abaterile disciplinare se constata de catre personalul
administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana
condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Nerespectarea termenului prevazut in alin. (2) atrage raspunderea
disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.
Procedura disciplinara
Art. 73. - (1) Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde
este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza comisia de disciplina.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul penitenciarului, in
calitate de presedinte, adjunctul acestuia, responsabil cu aplicarea
regimurilor de detinere, si un supraveghetor ales anual de ceilalti
supraveghetori, in calitate de membri.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza, in termen de 24 de ore de la
sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului
penitenciarului, alta decat un supraveghetor, sa efectueze cercetarea
prealabila. In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de
disciplina rezultatele cercetarii prealabile.
(4) Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei
alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita
fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau,
dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(5) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii,
de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de
atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul
procedurii disciplinare.
(6) Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu intr-un registru special, iar
dosarul disciplinar si hotararile comisiei de disciplina se includ in dosarul
individual al persoanei condamnate.
(7) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina
ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire
penala competent.
Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina
Art. 74. - (1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost
aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la
judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in
termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod
obligatoriu, la judecarea plangerii.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane, in vederea aflarii
adevarului.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 3 zile de la
primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii
disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la
judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3
zile de la comunicarea incheierii.
(6) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul
de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Plangerea formulata conform alin. (1) si contestatia introdusa potrivit
alin. (5) nu suspenda executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei
prevazute in art. 71 alin. (1) lit. f).
(8) Hotararea judecatoriei este definitiva.
CAPITOLUL VIII
Liberarea conditionata
Conditiile de acordare a liberarii conditionate
Art. 75. - Persoana condamnata care este staruitoare in munca, disciplinata
si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale
penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a
pedepsei, in conditiile Codului penal.
Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale Art. 76. - (1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea
acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute in
art. 59 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca,
in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru 2 zile de munca, in
cazul condamnatilor minori si tineri;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile prevazute
in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de
munca, in cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de munca,
in cazul condamnatilor minori si tineri;
c) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59
alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
d) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59
alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
e) in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori
recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea
unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de
calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii
brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi
revocata.
Procedura de acordare a liberarii conditionate
Art. 77. - (1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii
prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la
propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate.
(2) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, propune liberarea
conditionata tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de
partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii
prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru
reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii
scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de
recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele
sale penale.
(3) Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa intr-un
proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse
in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se
afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.
(4) In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste
conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit
potrivit alin. (3) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia,
care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal
persoanei condamnate si ii aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se
poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.
(5) Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea
conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de
comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative
de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in
acesta.
(6) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei
condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta
dosarul individual al persoanei condamnate.
CAPITOLUL IX
Documentele intocmite de administratia penitenciarului
Dosarul individual al persoanei condamnate
Art. 78. - (1) Administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare
persoana condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate in
penitenciar un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art.
29 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:
a) datele si actul de identitate ale persoanei condamnate;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe hotararea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa privativa de
libertate;
d) mandatul de executare a pedepsei;
e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea pedepsei;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele intocmite in urma examenelor medicale;
i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43
alin. (1)-(3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia
penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la
pedeapsa privativa de libertate;
k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitatile
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
sociala, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;
l) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si
sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii pedepsei privative de
libertate;
m) alte documente intocmite in timpul executarii pedepsei privative de
libertate care privesc regimul de executare a acesteia.
(3) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul
acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de directorul
penitenciarului, la dosarul individual.
(4) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care
acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul
persoanei condamnate si al judecatorului delegat cu executarea pedepselor.
(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative
de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.
Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
Art. 79. - Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre
privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se
consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita
in penitenciar;
b) registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;
c) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor
condamnate;
d) registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;
e) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate.
Documente privind decesul persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate
Art. 80. - (1) In cazul decesului unei persoane aflate in executarea unei
pedepse privative de libertate, directorul penitenciarului instiinteaza de
indata familia persoanei decedate sau o persoana apropiata acesteia,
judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate si
Administratia Nationala a Penitenciarelor, care sesizeaza Comisia comuna a
Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a
deceselor survenite in sistemul penitenciar.
(2) Certificatul constatator al mortii si procesul-verbal al Comisiei comune a
Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a
deceselor survenite in sistemul penitenciar sunt obligatorii.
(3) Dupa decesul persoanei condamnate, sotul/sotia sau o ruda pana la gradul al
IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul
individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator
al mortii si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate
obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(4) Componenta, organizarea si functionarea Comisiei comune a Ministerului
Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite
in sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei
si al ministrului sanatatii publice.
(5) Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte
persoane apropiate acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea
persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea in a carei raza
teritoriala se afla penitenciarul.
(6) In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui
accident de munca sau a unei boli profesionale survenite in timpul executarii
pedepsei, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
(7) Directorul penitenciarului are obligatia de instiintare prevazuta in alin.
(1) si atunci cand persoana condamnata sufera o vatamare corporala grava, de o
boala grava sau este transferata intr-o institutie medicala pentru tratarea
unei boli psihice.
TITLUL V
Executarea masurilor preventive privative de libertate
Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele
de arestare preventiva
Art. 81. - (1) Retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale
se executa in centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza
si functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar
arestarea preventiva in cursul judecatii se executa in sectiile speciale de
arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de
pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea
Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Centrele de retinere si arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al
ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva
se infiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste
penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si
arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste
penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare
preventiva.
(4) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva,
precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament
aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al
ministrului justitiei.
(5) Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare
preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului
administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
Executarea retinerii si a arestarii preventive
Art. 82. - (1) Retinerea se executa in temeiul ordonantei prin care s-a
dispus retinerea, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(2) Arestarea preventiva se executa in temeiul mandatului de arestare, emis
potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de
arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri
preventive se face pe baza ordonantei prevazute in alin. (1) sau, dupa caz, a
mandatului de arestare prevazut in alin. (2), dupa ce li se stabileste
identitatea.
(4) Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele de arestare
preventiva sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul
de procedura penala.
(5) Dispozitiile din titlul IV cap. III-VII, referitoare la conditiile de
detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si
sanctiuni disciplinare se aplica in mod corespunzator, in masura in care nu
contravin dispozitiilor prevazute in prezentul titlu.
(6) Persoanele retinute sau arestate preventiv poarta tinuta civila.
(7) Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o munca sau pot
desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica
si asistenta sociala, in interiorul centrelor de retinere si arestare
preventiva sau al centrelor de arestare preventiva, cu avizul judecatorului
delegat cu executarea pedepselor.
Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv
Art. 83. - (1) Administratia centrului de retinere si arestare preventiva
sau a centrului de arestare preventiva completeaza pentru fiecare persoana
retinuta sau arestata preventiv un dosar individual, la care se ataseaza
dosarul prevazut in art. 29 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv cuprinde:
a) datele si actul de identitate ale persoanei retinute sau arestate preventiv;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe dispozitivul hotararii prin care s-a dispus arestarea
preventiva, prelungirea sau mentinerea arestarii preventive;
d) ordonanta de retinere si mandatul de arestare preventiva;
e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea retinerii sau arestarii
preventive;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele intocmite in urma examenelor medicale obligatorii prevazute in
art. 51;
i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43
alin. (1)-(3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia centrului
de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva cu
privire la exercitarea drepturilor persoanei retinute sau arestate preventiv;
k) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si
sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii retinerii sau arestarii
preventive;
l) alte documente intocmite in timpul executarii retinerii sau arestarii
preventive.
(3) Persoana retinuta sau arestata preventiv si aparatorul acesteia au acces,
in prezenta persoanei anume desemnate de conducatorul centrului de retinere si
arestare preventiva sau de arestare preventiva, la dosarul individual.
(4) Instanta de judecata si procurorul au acces la dosarul individual al
persoanei retinute sau arestate preventiv.
(5) Dosarul individual poate fi consultat de organele abilitate potrivit legii,
fara acordul persoanei retinute sau arestate preventiv.
(6) Datele cu caracter personal ale persoanelor retinute sau arestate preventiv
sunt confidentiale, potrivit legii.
Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv
Art. 84. - Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva
si a fiecarui centru de arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre
privind persoanele retinute sau arestate preventiv:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor retinute sau arestate
preventiv, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana
retinuta sau arestata a fost primita in centru;
b) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor retinute sau
arestate preventiv;
c) registrul de evidenta a recompenselor;
d) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare.
TITLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale
Dispozitii tranzitorii
Art. 85. - In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate stabileste pentru fiecare persoana condamnata la o
pedeapsa privativa de libertate regimul de executare, conform dispozitiilor
Codului penal si ale prezentei legi.
Dispozitii finale Art. 86. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de
zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) In termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul
va adopta, prin hotarare, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia.
(3) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1969
privind executarea pedepselor, republicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr.
62 din 2 mai 1973, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia
dispozitiilor privitoare la executarea pedepsei la locul de munca, Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate
in executarea pedepselor privative de libertate, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, precum si orice alte
dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 4 iulie 2006
Nr. 275.
CONSTITUTIA ROMANIEI
TITLUL I
Principii generale
ARTICOLUL 1 - Statul roman (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. (2) Forma de guvernamant a statului roman este republica. (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care
demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic
reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale
poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt
garantate. (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si
echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in
cadrul democratiei constitutionale. (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. ARTICOLUL 2 - Suveranitatea (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o
exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri
libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu. ARTICOLUL 3 - Teritoriul (1) Teritoriul Romaniei este inalienabil. (2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu
respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale
dreptului international. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in
comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt
declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine. ARTICOLUL 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni (1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai. (2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor
cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta
politica, de avere sau de origine sociala. ARTICOLUL 5 - Cetatenia (1) Cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica. (2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere. ARTICOLUL 6 - Dreptul la identitate (1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand
minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la
exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si
religioase. (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea,
dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand
minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de
egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani. ARTICOLUL 7 - Romanii din strainatate
Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor
tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea
identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu
respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt. ARTICOLUL 8 - Pluralismul si partidele politice (1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale. (2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara
activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la
exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea
nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile
democratiei. ARTICOLUL 9 - Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si
isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile
legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea
intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor. ARTICOLUL 10 - Relatii internationale
Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in
acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si
pe celelalte norme general admise ale dreptului international. ARTICOLUL 11 - Dreptul international si dreptul intern (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. (3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina
parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate
avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei. ARTICOLUL 12 - Simboluri nationale (1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate
vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben,
rosu. (2) Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie. (3) Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane". (4) Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. ARTICOLUL 13 - Limba oficiala
In Romania, limba oficiala este limba romana. ARTICOLUL 14 - Capitala
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
TITLUL II
Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale CAPITOLUL I
Dispozitii comune
ARTICOLUL 15 - Universalitatea (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile
consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile
prevazute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. ARTICOLUL 16 - Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot
fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana
si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse
intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati. (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana,
cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul
de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice
locale. ARTICOLUL 17 - Cetatenii romani in strainatate
Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman
si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu
sunt compatibile cu absenta lor din tara. ARTICOLUL 18 - Cetatenii straini si apatrizii (1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se
bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de
Constitutie si de alte legi. (2) Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii,
cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care
Romania este parte. ARTICOLUL 19 - Extradarea si expulzarea (1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetatenii
romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care
Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate. (3) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. (4) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie. ARTICOLUL 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta
cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu
celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este
parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale,
cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin
dispozitii mai favorabile. ARTICOLUL 21 - Accesul liber la justitie (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.
CAPITOLUL II
Drepturile si libertatile fundamentale
ARTICOLUL 22 - Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica (1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa. ARTICOLUL 23 - Libertatea individuala (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege. (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore. (4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal. (5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate
dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel
mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen
rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. (6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile
legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile,
legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de
indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au
determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata
ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de
libertate. (7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. (8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta,
in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar
invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta
numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este
obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in
alte situatii prevazute de lege. (10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune. (11) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata. (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii. (13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala. ARTICOLUL 24 - Dreptul la aparare (1) Dreptul la aparare este garantat. (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. ARTICOLUL 25 - Libera circulatie (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept. (2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili
domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra,
precum si de a reveni in tara. ARTICOLUL 26 - Viata intima, familiala si privata (1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata. (2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu
incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele
moravuri. ARTICOLUL 27 - Inviolabilitatea domiciliului (1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate
patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara
invoirea acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea raspandirii unei epidemii. (3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege. (4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunilor flagrante. ARTICOLUL 28 - Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al
convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare
este inviolabil. ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea
credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu
poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta
religioasa, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc. (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii. (4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa. (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura
de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase
in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate. (6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit
propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le
revine. ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a
credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin
scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare
in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisa. (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea,
onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria
imagine. (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii,
indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa
sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau
la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor
moravuri. (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia
adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului,
autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului
mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in
conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege. ARTICOLUL 31 - Dreptul la informatie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin,
sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra
treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala. (4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome.
Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante
exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si
controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege
organica. ARTICOLUL 32 - Dreptul la invatatura (1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul
general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional,
prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si
de perfectionare. (2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana.
In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de
circulatie internationala. (3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a
invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta
limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se
stabilesc prin lege. (4) Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul
acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din
familii defavorizate si celor institutionalizati, in conditiile legii. (5) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii. (6) Autonomia universitara este garantata. (7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit
cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul
religios este organizat si garantat prin lege. ARTICOLUL 33 - Accesul la cultura (1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii. (2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de
a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi
ingradita. (3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale,
sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si
conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii
contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei
in lume. ARTICOLUL 34 - Dreptul la ocrotirea sanatatii (1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat. (2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. (3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari
sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul
exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale,
precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a
persoanei se stabilesc potrivit legii. ARTICOLUL 35 - Dreptul la mediu sanatos (1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. (2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator. ARTICOLUL 36 - Dreptul de vot (1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub
interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare
judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale. ARTICOLUL 37 - Dreptul de a fi ales (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care
indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu
le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului
40 alineatul (3). (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor
inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera
Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de
cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin
35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei. ARTICOLUL 38 - Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani
au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European. ARTICOLUL 39 - Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt
libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici
un fel de arme. ARTICOLUL 40 - Dreptul de asociere (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin
activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a
principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau
a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii
Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai
armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite
prin lege organica. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise. ARTICOLUL 41 - Munca si protectia sociala a muncii (1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a
meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. (2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala.
Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca
al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe
tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii
in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si
alte situatii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii. (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate. ARTICOLUL 42 - Interzicerea muncii fortate (1) Munca fortata este interzisa. (2) Nu constituie munca fortata:
a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si
cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive
religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt
pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale
stabilite de lege. ARTICOLUL 43 - Dreptul la greva (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale. (2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui
drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale
pentru societate. ARTICOLUL 44 - Dreptul de proprietate privata (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului,
sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite
de lege. (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal
de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot
dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in
conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din
alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de
reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si
prin mostenire legala. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de
utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila
despagubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de
trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza
apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura
discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate
folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a
despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii. (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se
stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta,
prin justitie. (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor
privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului,
revin proprietarului. (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii. ARTICOLUL 45 - Libertatea economica
Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa
si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate. ARTICOLUL 46 - Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este garantat. ARTICOLUL 47 - Nivelul de trai (1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si
de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai
decent. (2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate
platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor
de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private,
prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta
sociala, potrivit legii. ARTICOLUL 48 - Familia (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre
soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de
a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor. (2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a
casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi
celebrata numai dupa casatoria civila. (3) Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie. ARTICOLUL 49 - Protectia copiilor si a tinerilor (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. (2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru
ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie
sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care
le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie
viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. (4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati. (5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la
asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata
politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii. ARTICOLUL 50 - Protectia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura
realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de
prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii
efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand
drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor. ARTICOLUL 51 - Dreptul de petitionare (1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. (2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta. (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa. (4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii. ARTICOLUL 52 - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa
obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim,
anularea actului si repararea pagubei. (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica. (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin
erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile
legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat
functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. ARTICOLUL 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi
restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei
publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea
instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale,
ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara
intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu
situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu
si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL III
Indatoririle fundamentale
ARTICOLUL 54 - Fidelitatea fata de tara (1) Fidelitatea fata de tara este sacra. (2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice,
precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor
ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege. ARTICOLUL 55 - Apararea tarii (1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania. (2) Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica. (3) Cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si
pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, in conditiile
legii organice. ARTICOLUL 56 - Contributii financiare (1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale. ARTICOLUL 57 - Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite
drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti.
CAPITOLUL IV
Avocatul Poporului
ARTICOLUL 58 - Numirea si rolul (1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru
apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii
Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini nici o
alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din
invatamantul superior. (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organica. ARTICOLUL 59 - Exercitarea atributiilor (1) Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau
la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in
limitele stabilite de lege. (2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale. ARTICOLUL 60 - Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului
rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine
recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru
ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.
TITLUL III
Autoritatile publice
CAPITOLUL I
Parlamentul
SECTIUNEA 1
Organizare si functionare
ARTICOLUL 61 - Rolul si structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. ARTICOLUL 62 - Alegerea Camerelor (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale. (2) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi
reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in
conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi
reprezentati numai de o singura organizatie. (3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii. ARTICOLUL 63 - Durata mandatului (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de
4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi,
de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se
desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la
dizolvarea Parlamentului. (3) Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala
a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita
Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi
organice. (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe
ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul
Parlament. ARTICOLUL 64 - Organizarea interna (1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc
prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt
prevazute in bugetele aprobate de acestea. (2) Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele
Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata
mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt
alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot
fi revocati inainte de expirarea mandatului. (3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere. (4) Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate
institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot
constitui comisii comune. (5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere. ARTICOLUL 65 - Sedintele Camerelor (1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate. (2) Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune,
potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii totale sau partiale;
d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
h) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor
serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii
acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna. ARTICOLUL 66 - Sesiuni (1) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni
ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate
depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie
si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie. (2) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni
extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent
al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau
al senatorilor. (3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora. ARTICOLUL 67 - Actele juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor. ARTICOLUL 68 - Caracterul public al sedintelor (1) Sedintele celor doua Camere sunt publice. (2) Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
SECTIUNEA a 2-a
Statutul deputatilor si al senatorilor
ARTICOLUL 69 - Mandatul reprezentativ (1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul. ARTICOLUL 70 - Mandatul deputatilor si al senatorilor (1) Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la
data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia
validarii alegerii si a depunerii juramantului. Juramantul se
stabileste prin lege organica. (2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data
intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de
pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. ARTICOLUL 71 - Incompatibilitati (1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu
exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei
de membru al Guvernului. (3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica. ARTICOLUL 72 - Imunitatea parlamentara (1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere
juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in
exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in
judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu
opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi
perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din
care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in
judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei
Curti de Casatie si Justitie. (3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot
fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa
neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei.
In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru
retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
SECTIUNEA a 3-a
Legiferarea
ARTICOLUL 73 - Categorii de legi (1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei. (3) Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfasurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de
Conturi;
m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
n) organizarea generala a invatamantului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;
r) statutul minoritatilor nationale din Romania;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice. ARTICOLUL 74 - Initiativa legislativa (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului,
deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de
cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la
initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din
judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in
municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de
semnaturi in sprijinul acestei initiative. (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor
problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si
gratierea. (3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin
transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte,
ca prima Camera sesizata. (4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la
initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in
forma ceruta pentru proiectele de legi. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata. ARTICOLUL 75 - Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca
prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative
pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a
masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau
acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul
31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul
(2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele
e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul
(3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3),
articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2),
articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5).
Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun
dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului. (2) Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile.
Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de
60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca
proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata,
proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care
va decide definitiv. (4) In cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere
care, potrivit alineatului (1), intra in competenta sa decizionala,
prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de
acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se
intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in
procedura de urgenta. (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea
legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Camera
decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala
apartine primei Camere. ARTICOLUL 76 - Adoptarea legilor si a hotararilor (1) Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. (2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. (3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa,
Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu
procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere. ARTICOLUL 77 - Promulgarea legii (1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei.
Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la
primire. (2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. (3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a
cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in
cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de
la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat
constitutionalitatea. ARTICOLUL 78 - Intrarea in vigoare a legii
Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare
la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in
textul ei. ARTICOLUL 79 - Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate
al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea
sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine
evidenta oficiala a legislatiei Romaniei. (2) Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.
CAPITOLUL II
Presedintele Romaniei
ARTICOLUL 80 - Rolul Presedintelui (1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este
garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii
teritoriale a tarii. (2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei
si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop,
Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului,
precum si intre stat si societate. ARTICOLUL 81 - Alegerea Presedintelui (1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur
de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele
electorale. (3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit
aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre
primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute
in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai
mare numar de voturi. (4) Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al
Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si
succesive. ARTICOLUL 82 - Validarea mandatului si depunerea juramantului (1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. (2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata
Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul
juramant: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru
propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect
Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si
libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta,
unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!". ARTICOLUL 83 - Durata mandatului (1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului. (2) Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. (3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. ARTICOLUL 84 - Incompatibilitati si imunitati (1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi
membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica
sau privata. (2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator.
ARTICOLUL 85 - Numirea Guvernului (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia
de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere
acordat de Parlament. (2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a
postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea
primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau
compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea
exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii
Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru. ARTICOLUL 86 - Consultarea Guvernului
Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita. ARTICOLUL 87 - Participarea la sedintele Guvernului (1) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele
Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind
politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la
cererea primului-ministru, in alte situatii. (2) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa. ARTICOLUL 88 - Mesaje
Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii. ARTICOLUL 89 - Dizolvarea Parlamentului (1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a
liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa
dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru
formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si
numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. (2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale
mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de
mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta. ARTICOLUL 90 - Referendumul
Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere
poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme
de interes national. ARTICOLUL 91 - Atributii in domeniul politicii externe (1) Presedintele incheie tratate internationale in numele
Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare
Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri
internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit
procedurii stabilite prin lege. (2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si
recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea,
desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei. ARTICOLUL 92 - Atributii in domeniul apararii (1) Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si
indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a
Tarii. (2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului,
mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai in cazuri
exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii
Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare. (3) In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii,
Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le
aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca
Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore
de la declansarea agresiunii. (4) In caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul isi continua
activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla in
sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor. ARTICOLUL 93 - Masuri exceptionale (1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de
asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati
administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea
masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de
drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a
starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora. ARTICOLUL 94 - Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea individuala. ARTICOLUL 95 - Suspendarea din functie (1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca
prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din
functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii
Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu
privire la faptele ce i se imputa. (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de
cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce,
neintarziat, la cunostinta Presedintelui. (3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in
cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea
Presedintelui. ARTICOLUL 96 - Punerea sub acuzare (1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a
cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot
hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta
tradare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de
majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la
cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu
privire la faptele ce i se imputa. (3) De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4) Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si
Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive
a hotararii de condamnare. ARTICOLUL 97 - Vacanta functiei (1) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz
de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a
exercitarii atributiilor sau de deces. (2) In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta
functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru
un nou Presedinte. ARTICOLUL 98 - Interimatul functiei (1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca
Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in
imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se
asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele
Camerei Deputatilor. (2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale. ARTICOLUL 99 - Raspunderea presedintelui interimar
Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al
Romaniei savarseste fapte grave, prin care se incalca prevederile
Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98. ARTICOLUL 100 - Actele Presedintelui (1) In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei
emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Nepublicarea atrage inexistenta decretului. (2) Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea
atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatele (1) si (2),
articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si
articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de
primul-ministru. ARTICOLUL 101 - Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL III
Guvernul
ARTICOLUL 102 - Rolul si structura (1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de
Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si
exercita conducerea generala a administratiei publice. (2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. (3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. ARTICOLUL 103 - Investitura (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia
de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea
absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a
partidelor reprezentate in Parlament. (2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in
termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului
asupra programului si a intregii liste a Guvernului. (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera
Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda
incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. ARTICOLUL 104 - Juramantul de credinta (1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului
vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramantul de la
articolul 82. (2) Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul, incepand de la data depunerii juramantului. ARTICOLUL 105 - Incompatibilitati (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu
exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de
deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu
exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in
cadrul organizatiilor cu scop comercial. (2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica. ARTICOLUL 106 - Incetarea functiei de membru
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a
revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de
incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de
lege. ARTICOLUL 107 - Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea
membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea,
prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu
privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru. (3) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile
prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este in
imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va
desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru
a indeplini atributiile primuluiministru, pana la formarea noului
Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii
atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in
Guvern. (4) Prevederile alineatului (3) se aplica in mod corespunzator
si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru,
pentru o perioada de cel mult 45 de zile. ARTICOLUL 108 - Actele Guvernului (1) Guvernul adopta hotarari si ordonante. (2) Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. (3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta. (4) Hotararile si or